Gelozia – Sunt femeile diferite de bărbați?

femeie tanara in prim plan si un barbat in background

Fericire, furie, frică, tristețe, dezgust și mirare. Acestea sunt considerate a fi emoțiile de bază, iar literatura de specialitate le-a abordat în nenumărate studii. Însă o emoție puternică, care are efect asupra multor relații romantice, nu s-a bucurat de atât de multă atenție – gelozia. Care sunt motivele pentru care suntem geloși? Știm deja că, deși poate avea efecte pozitive, precum asigurarea existenței angajamentului în relație, gelozia are și consecințe nefaste, precum violență și certuri intense. Un articol recent al lui David Buss explorează tocmai motivele pentru care apare gelozia. Mai mult, Buss analizează în ce măsură declanșatorii sunt diferiți pentru bărbați și pentru femei.

Continuă lectura „Gelozia – Sunt femeile diferite de bărbați?”

Dacă ți-a plăcut articolul, ajută-ne să-l facem mai vizibil:

Singurătatea pe termen lung – Ce rol are stilul de atașament?

Nevoia de apartenență este una dintre nevoile fundamentale ale oamenilor, iar dorința de conectare și de implicare în relații romantice apare în toate culturile. Însă multe persoane au statutul de persoană singură. Iar în timp ce unele persoane sunt fericite cu această situație, altele caută cu disperare un partener. În studiul publicat de Pepping și colaboratorii săi, se explorează tocmai ideea de a fi singur – cum se manifestă și ce efecte are, dar în funcție de ce stil de atașament are persoana.

Continuă lectura „Singurătatea pe termen lung – Ce rol are stilul de atașament?”

Dacă ți-a plăcut articolul, ajută-ne să-l facem mai vizibil:

Sunt discuțiile mărunte (small talk) dăunătoare?

Doua fete care discuta pe balansoare

În articolul Banii nu aduc fericirea, dar oamenii bogați sunt mai mulțumiți cu viața lor, spuneam că satisfacția cu propria viață este influențată de nivelul de venit, dar că acesta nu este singurul aspect important. Întâmplarea face ca un alt articol publicat recent să abordeze un alt factor extrem de important: relațiile cu cei din jur. Acesta prezintă rezultatele unui studiu despre conversații pe care le avem și dacă acestea sunt asociate cu o mai mare satisfacție în viață.

Continuă lectura „Sunt discuțiile mărunte (small talk) dăunătoare?”

Dacă ți-a plăcut articolul, ajută-ne să-l facem mai vizibil:

Banii nu aduc fericirea, dar oamenii mai bogați sunt mai mulțumiți cu viața lor

doua degete, unul cu dolar si unul cu smiley

Înțelepciunea populară spune că banii nu aduc fericirea. Dacă ar fi o credem, ar trebui să credem că oamenii mai bogați nu sunt mai fericiți decât cei săraci, că oamenii din țările mai bogate nu sunt mai fericiți (în medie) decât cei din țările mai sărace și, cel mai important, că nu am deveni mai fericiți dacă ne-ar crește venitul substanțial.

Din fericire (vorba vine), avem suficient de multe date și studii pentru a verifica dacă înțelepciunea populară are dreptate de data asta.

Continuă lectura „Banii nu aduc fericirea, dar oamenii mai bogați sunt mai mulțumiți cu viața lor”

Dacă ți-a plăcut articolul, ajută-ne să-l facem mai vizibil:

Privește-l pe aproapele tău ca pe tine însuți: despre suprapunerea imaginii de sine cu imaginea celor dragi

„Iubește-l pe aproapele tău ca pe tine însuți!” Acesta este legea cea nouă, chintesența creștinătății, dată de Iisus în Noul Testament. Din punct de vedere emoțional, identificarea aproapelui cu sinele este destul de evidentă. Sunt convins că ați simțit bucuria sau suferința unei persoane apropiate ca și cum ar fi fost ale voastre. Însă această suprapunere nu se limitează la nivel emoțional. Psihologii susțin că această apropiere este valabilă și la nivel perceptual: că îi includem pe cei dragi în reprezentarea de sine și asta duce la suprapunerea imaginii de sine cu imaginea celor dragi.

Mai mult, avem date care suștin că această suprapunere are efecte benefice pentru calitatea relațiilor cu aceste persoane.

Continuă lectura „Privește-l pe aproapele tău ca pe tine însuți: despre suprapunerea imaginii de sine cu imaginea celor dragi”

Dacă ți-a plăcut articolul, ajută-ne să-l facem mai vizibil:

Sex și semnificație

Sunt deja mii de ani de când am fost învățați să facem diferența între plăcere și sens, între satisfacția imediată și semnificația perenă. A ajuns deja în vocabularul multora diferența între hedonia și eudaimonia. Se pare că tot mai multe cercetări nu reușesc să confirme această diferențiere.

Voi scrie o analiză mai detaliată despre diferența hedonic-eudaimonic și de ce susțin tot mai mulți psihologi că ea nu există sau este pur didacticistă. Deocamdată haideți să vorbim despre sex. Mai precis, despre un studiu recent despre sex și sens. Acesta a fost realizat de Kashdan și colegii săi și a fost publicat anul trecut în revista Emotion.

Continuă lectura „Sex și semnificație”

Dacă ți-a plăcut articolul, ajută-ne să-l facem mai vizibil:

Cele 6 emoții universale s-ar putea să nu fie chiar atât de universale

În anii 70, Paul Ekman și colaboratorii săi au publicat o serie de studii trans-culturale care susțineau ipoteza unor emoții universale. Ei susțineau că există 6 emoții (bucurie, tristețe, furie, frică, surpriză și dezgust) care sunt exprimate la fel peste tot în lume și recunoscute de toată lumea. Impresionant era că inclusiv membrii unor triburi izolate din Papua Noua Guinee numeau emoțiile pe baza unor imagini la fel ca participanții din New York sau din Londra. Continuă lectura „Cele 6 emoții universale s-ar putea să nu fie chiar atât de universale”

Dacă ți-a plăcut articolul, ajută-ne să-l facem mai vizibil:

De ce credem în Dumnezeu

Credința într-o divinitate este centrală în identitatea a miliarde de oameni. Credința religioasă (sau absența ei) este centrală în reprezentarea pe care o avem despre noi și despre lume. Prin urmare, nu este de mirare că psihologii încearcă să înțeleagă când și cum se formează această credință, de ce unii oameni cred în Dumnezeu, iar alții nu și de ce în unele culturi aproape toți oamenii sunt religioși, iar în altele aproape toți sunt atei.

Desigur, știința nu poate investiga și, prin urmare, nu se poate pronunța cu privire la existența unei divinități. Implicit, ea nu se poate pronunța asupra corectitudinii credințelor pe care oamenii le au despre Dumnezeu. Însă cercetătorii pot să investigheze care sunt dimensiunile biologice, culturale, psihologice și sociale care ne predispun spre religiozitate sau spre absența acesteia.

Rezultatele cercetărilor de până acum au fost rezumate într-un articol recent, publicat de Mercier, Kramer și Shariff în Current Directions in Psychological Science. Într-o primă parte, ei prezintă explicațiile religiozității la nivel macro. Încearcă să explice, pe baza datelor disponibile și din perspectiva teoriei evoluționiste, de ce suntem predispuși ca specie înspre a crede în existența unei ființe supranaturale.

Continuă lectura „De ce credem în Dumnezeu”

Dacă ți-a plăcut articolul, ajută-ne să-l facem mai vizibil:

Power pose: Ne putem schimba atitudinea dacă ne schimbăm postura?

Efectul de feedback al posturii a fost propus de Carney, Cuddy și Yap într-un studiu publicat în 2010 în prestigioasa revistă Psychological Science. Acest efect se referă exact la capacitatea pe care am avea-o fiecare de a ne schimba atitudinea dacă am adopta anumite posturi expansive (așa-numita power pose – vezi imaginea de mai jos).

Continuă lectura „Power pose: Ne putem schimba atitudinea dacă ne schimbăm postura?”

Dacă ți-a plăcut articolul, ajută-ne să-l facem mai vizibil: