Power pose: Ne putem schimba atitudinea dacă ne schimbăm postura?

Efectul de feedback al posturii a fost propus de Carney, Cuddy și Yap într-un studiu publicat în 2010 în prestigioasa revistă Psychological Science. Acest efect se referă exact la capacitatea pe care am avea-o fiecare de a ne schimba atitudinea dacă am adopta anumite posturi expansive (așa-numita power pose – vezi imaginea de mai jos).

Posturi expansive / de putere (rândul de sus) și posturi de restrângere / submisive (rândul de jos). © Amy Cuddy

Studiul inițial și popularitatea

Studiul original al lui Cuddy și al colegilor ei (2010) a presupus adoptarea unei posturi de putere (postură expansivă) sau a unei posturi submisive timp de 2 minute. Optzeci și șase la sută dintre cei care au adoptat o postură de putere și doar 16% dintre cei care au adoptat o postură submisivă au acceptat să joace un joc de noroc. Cei cu postură de putere au prezentat o creștere cu 20% a nivelului de testosteron și o scădere cu 25% a nivelului de cortizol, față de nivelurile de bază (măsurate înainte de asumarea posturii). Cei cu o postură submisivă au prezentat o scădere cu 10% a nivelului de testosteron și o creștere cu 15% a nivelului de cortizol față de nivelul de bază.

În plus, persoanele care au adoptat o postură de putere au fost evaluați mai pozitiv în contextul unui interviu și au avut o șansă mult mai mare de a primi oferte de angajare.

Acest studiu a stat la baza unuia dintre TED Talk-urile cele mai vizionate până acum, cel al lui Amy Cuddy, intitulat Your body language may shape who you are.

Această prezentare a acumulat aproape 46 de milioane de vizualizări până la începutul lunii martie 2018 și va continua pentru multă vreme să fie una dintre cele mai urmărite prezentări TED.

Testări independente ale efectului

Între timp, însă, au apărut mai multe încercări de verificare a rezultatelor obținute de Cuddy și colegii ei în 2010. Primul studiu masiv a fost realizat de Ranehill și colaboratorii pe un eșantion de 200 de persoane. Studiul inițial (al lui Carney și colab., din 2010) a avut un eșantion mult mai redus, de doar 42 de persoane. Ranehill et al (2015) au încercat să replice efectul posturii de putere asupra puterii percepute, dar și asupra asumării de riscuri și nivelurilor hormonale. Rezultatele lor au confirmat capacitatea posturii de putere de a crește senzația de putere, însă acestă postură nu a avut nici un efect asupra asumării de riscuri și nici asupra nivelurilor de testosteron și colesterol.

Un al doilea studiu evaluativ a fost realizat de Garrison și colegii pe un eșantion de 305 persoane. Rezultatele lor au arătat că adoptarea unei posturi de putere nu te face să îți asumi mai multe riscuri. Mai mult, posturile de putere au avut un efect invers asupra participanților, aceștia având o senzație de putere mai redusă decât cei care au luat posturi submisive.

Astfel de rezultate contradictorii apar în majoritatea științelor sociale. Acestea sunt însă depășite sau integrate folosind meta-analiza. Aceasta este o metodă statistică de analiză a tuturor rezultatelor obținute și disponibile cu privire la o anumită relație (în cazul nostru, relația este între o anumită postură și senzația subiectivă de putere, între postură și niveluri hormonale, între postură și atitudinea față de risc).

În 2017, Comprehensive Results in Social Psychology a publicat o ediție specială dedicată posturii de putere și efectelor acesteia. Această ediție a inclus 6 studii realizate cu scopul de a verifica dacă această postură are efectele sugerate de Cuddy și colegii săi și de a extinde, eventual, aceste rezultate. Fiecare studiu a fost realizat cu respectarea celor mai înalte standarde de rigoare științifică, iar la finalul ediției speciale a fost inclusă și o meta-analiză a rezultatelor obținute în toate aceste studii. Meta-analiza realizată de Gronau și colaboratorii (2017) a arătat că adoptarea unei posturi de putere are, într-adevăr, un efect pozitiv asupra sentimentului subiectiv de putere. Mărimea efectului, însă, a fost una mică spre medie.

Ultima recenzie extensivă

Un ultim studiu, apărut la începutul lunii martie 2018, este tot o meta-analiză realizată de Cuddy și colaboratorii săi și publicată în Psychological Science. Metoda de analiză a fost însă diferită, iar datele incluse au fost mult mai diverse. Autorii au preluat datele obținute din 55 de studii independente și au urmărit să evalueze măsura în care trei efecte diferite ale posturii de putere sunt sau nu susținute de datele disponibile.

În primul rând, datele susțin efectul posturii asupra senzației de putere. Acest efect care capătă tot mai mult suport empiric este totuși important. Se pare că senzația subiectivă de putere are mai multe beneficii cognitive, comportamentale și fiziologice, incluzând ”optimism, creativitate, autenticitate, abilitatea de auto-reglare și performanța în diferite domenii” (cf. Galinsky et al. (2015). Power: Past findings, present considerations and future directions).

În al doilea rând, ele susțin și efectul posturii asupra unei categorii numite de autori EASE (emotion, affect, self-evaluation). Această categorie include reamintirea unor evenimente pozitive și negative, dispoziția afectiv, schimbări ale stării emoționale și evaluări ale propriei persoane. Prin urmare, se pare că postura de putere ne face nu doar să ne simțim mai puternici, ci și să avem o părere mai bună despre noi înșine și să avem mai degrabă emoții pozitive decât negative. Acest efect este imediat, dar nu știm nimic despre cât de mult durează.

În al treilea rând, Cuddy et al. (2018) au arătat că datele disponibile nu susțin efectul posturii de putere asupra unei categorii numite de ei non-ease care include mai multe comportamente și indicatori fiziologici, printre care pragul de durere, performanța la sarcini creative, indicatori hormonali (testosteron, cortizol), performanța la interviu, asumarea de riscuri.

Concluzii intermediare

Dacă ar fi să tragem o concluzie retrospectivă, aceasta ar fi că TED Talk-ul lui Amy Cuddy a prezentat niște concluzii pripite, pe baza unui singur studiu realizat pe un eșantion foarte redus de participanți. Puține dintre pretențiile emise la acel moment de Cuddy au fost confirmate de cercetări ulterioare.

Prospectiv, însă, vă recomandăm să fiți sceptici cu privire la recomandările făcute în astfel de prezentări sau în alte surse de popularizare a științei (inclusiv pe acest site). Asigurați-vă că recomandările vin pe baza unui șir lung de studii realizate independent sau pe baza unei meta-analize publicată într-o revistă științifică de prestigiu. Iar în ce privește postura de putere (power pose), aceasta ­vă poate ajuta să vă simțiți mai puternici, să vă simțiți mai bine cu propria persoană chiar dacă, în medie, efectul va fi destul de redus. Însă nu vă va face cu mult mai performant la un interviu de selecție și nici nu vă va face cu mult mai dominant (crescând nivelul de testosteron) sau mai calm (scăzând nivelul de cortizol).

Articol sursă: Cuddy et al. (martie, 2018). P-curving: A more comprehensive body of research on postural feedback…

Dacă ți-a plăcut articolul, ajută-ne să-l facem mai vizibil:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.